Abia de mâine vei prelua cu adevărat rolul de profesor, care intră efectiv într-o
clasă plină de elevi. Ei reprezintă beneficiarii educaţiei, receptorii
tuturor mesajelor pe care tu, în ipostaza de cadru didactic, încerci să le
transmiţi. Dacă, până acum, atenţia ta a fost în întregime acaparată de colegi,
consilii, norme, metodologii, acte, comisii, orar, începând de mâine vei
realiza că scopul principal al job-ului tău este să educi copii.
Contactul iniţial cu
elevii tăi este important, dar nu definitoriu, relaţia cu aceştia evoluând
pe parcursul întregului an şcolar. Prima oră de curs poate decurge astfel:
1.
Te prezinţi succint, le spui numele tău, materia
predată şi le transmiţi un scurt mesaj de început de an.
2.
Îi întrebi dacă au primit toţi manuale, faci o
listă cu cei care nu au primit şi îi asiguri că vei încerca să îi sprijini
(trebuie să îţi respecţi promisiunea: te duci la bibliotecă, îi întrebi pe
elevii mai mari dacă pot dona fostele manuale cumpărate, rogi un părinte să
xeroxeze mai multe exemplare etc.).
3.
Nu este nevoie să strigi catalogul, chiar dacă
îl ai cu tine. Cere-le copiilor să-şi scrie numele pe foi îndoite, pe care le
aşază pe bancă. Formulează întrebări folosind doar prenumele lor, vei avea timp
să le reţii numele de familie ulterior.
4.
Expune-le câteva reguli ale desfăşurării
lecţiilor tale. Nu trebuie să fie multe, ci doar două-trei (acestea ţintesc, de
obicei, un bun management al clasei:
reguli legate de comunicare, de aşezarea în bănci sau de utilizare a
materialelor didactice).
5.
Formulează întrebări recapitulative simple din
materia ta, la care copiii să poată
răspunde cu uşurinţă. Nu-i întreba lucruri personale, nu-i pune să scrie
compuneri despre vacanţă sau muncile din gospodărie.
6.
Prezintă-le conţinutul manualului şi explică-le
obiectivele materiei tale (nu formula ca în programă, ci pe înţelesul lor).
![]() |
| sursa: unsplash.com |
Trebuie să ştii că
atitudinea ta, ca profesor, în faţa unei clase pline de elevi este cel mai
important element al unei comunicări didactice reuşite. Sigur ai auzit până
acum, în cancelarie, poveşti neliniştitoare despre clase gălăgioase, cu elevi
neparticipativi sau chiar agresivi. Te asigur că aceste naraţiuni şcolare
înspăimântătoare se adeveresc doar dacă devii tu însuţi un personaj al lor. Întotdeauna
comportamentul didactic al unui profesor va influenţa relaţia acestuia cu un
colectiv de elevi. Este necesar, totuşi, să ai răbdare, toleranţă, dorinţa de a
găsi căi de relaţionare adecvate unui anumit context şi, mai ales, consecvenţă.
Iată ce îţi recomand:
- Fii serios şi relaxat, în acelaşi timp;
- Planfică-ţi lecţiile, chiar dacă munceşti mai mult.
- Stăpâneşte foarte bine materia predată în timpul lecţiei (sub nicio formă nu citi din manual sau din culegeri în timp ce predai).
- Evită timpii morţi, impune un ritm alert orei, nu accepta întreruperi (nu corecta teste, nu răspunde la telefon, nu ieşi din clasă etc.).
- Dacă eşti corectat pentru orice scăpare minoră (de exemplu, ai scris un cuvânt greşit sau ai omis o informaţie), laudă-l pe cel care a observat. Greşelile sunt fireşti atât la copii, cât şi la adulţi.
- Fii corect! Mereu, mereu, mereu. Oferă şanse egale de a participa la oră, solicită răspunsuri de la toţi, foloseşte metode moderne, activ-participative, încurajează-i.
- Explică-le întotdeauna rezultatul unei evaluări. „Ai luat nota 8 pentru că ai greşit aici şi aici. Nota nu te reprezintă, nu eşti în general un copil de nota 8, ci semnifică doar că nu stăpâneşti suficient de bine bucata asta din materie.”
- Ajută-i să înveţe! Adu materiale noi, implică-i pe părinţi, arată-le că îţi pasă şi te asigur că îi vei însufleţi şi pe ei.
- Nu fi rigid în păreri, nu te agăţa de reguli stricte, de sfaturi matusalemice. O să dai peste inspectori / colegi care îţi recomandă să porţi doar fuste peste genunchi, să stai doar în faţa clasei, ca un actor pe scenă, să ţii stiloul doar în mâna dreaptă şi alte trăznăi didactice din alte timpuri neuitate încă.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasă un comentariu aici: