Despre părinţi

Când un profesor tânăr se vaită de “presiunile din toate părţile”, simţindu-se descurajat, sigur îi include în ecuaţia nemulţumirilor sale şi pe părinţi. Relaţia cu părinţii elevilor este esenţială pentru buna desfăşurare a activităţii sale, însă interacţiunea cu aceştia poate fi, uneori, dificilă.

1. Parintele mincinos 

"Copilul meu își face singur temele. A învătat de la trei ani ecuații complicate, la 4 ani stia numele tuturor galaxiilor, iar acum poate să scrie un eseu strălucit pe orice temă abstractă. Dar e timid, de aceea nu răspunde nimic corect în oră sau la testele scrise. Ba mai mult, matale ești de vină că nu răspunde." Firește că afli din alte surse că elevul respectiv are o mamă autoritară și un tată preocupat de imagine și statut (aici fiind incluse si notele copilului, chiar dacă sunt obținute pe nedrept).

2. Părintele intruziv

Îţi cunoaşte numărul de telefon, adresele de e-mail, contul de facebook, numărul de la maşină, programul exact şi culoarea preferată. Vine deseori la consultaţii, te îmbie cu atenţii, îţi încalcă spaţiul personal, te aşteaptă după ore sau înainte de program, te sună seara, te invită la o cafea. Nu acceptă refuzuri şi nu se lasă păgubaş. Vrea cu tot dinadinsul să-i rezolvi orice dilemă educaţională şi să-i acorzi copilului o atenţie sporită, multă îngăduinţă şi note mari.

3. Părintele alunecos

Vine cu flori şi alte atenţii (pe care nu ai voie să le refuzi, fiind mereu “din inimă”), zâmbeşte mult, te laudă grosolan şi îţi oferă sugestii mai mult sau mai puţin inocente în legătură cu activitatea ta didactică. De obicei, vrea note mari (adică 10), atenţie sporită şi multă indulgenţă faţă de ”scăpările” comportamentale ale copilului. Omul nu este extra-afabil doar cu tine, fii pe pace, ci şi cu colegii tăi, cu directorii sau cu oricine altcineva îl poate ajuta să-i ofere ce-şi doreşte. Dacă nu-i poţi fi de folos sau nu te laşi manipulat cu uşurinţă, vei deveni brusc un profesor rău şi fără urmă de vocaţie.

4. Părintele cârcotaş (sau agresiv)

Bombăne la orice şedinţă cu părinţii, rareori este de acord cu vreo propunere, găseşte nod în papură, are mereu un ton mai înalt, este arogant, dispreţuitor, urăşte sistemul, regulamentele, băncile, toaletele, vrăbiile din pomi, norii de pe cer. Face reclamaţii, petiţii, e ţâfnos, bădăran şi te umple de necaz.

5. Părintele important

Încă de la prima întâlnire face-to-face, nu uită să-ţi amintească firesc, aproape într-o doară, cum ia cina o dată pe săptămână cu ministrul actual, cu fostul ministru, cu toţi secretarii de stat, iar uneori îi face această onoare chiar şi inspectorului general. Are un job important, ascultă doar muzică clasică, foloseşte multe neologisme şi lungeşte vocalele în vorbire. E clar, copilul e “de familie bună” şi trebuie tratat ca atare (adică diferit de ceilalţi, fireşte).

6. Părintele atotcunoscător

Citeşte multe articole, cunoaşte din scoarţă-n scoarţă toate regulamentele şi metodologiile pe care le invocă deseori, îţi prezintă idei mult mai inteligente decât ale tale şi, dacă ar fi în locul tău, ar face o treabă infinit mai eficientă, numai că el s-a descurcat mai bine în viaţă. Trebuie să-i acorzi întotdeauna atenţia cuvenită, să-ţi accepţi limitările şi să rămâi neapărat umil. Orice altă atitudine nu indică decât neputinţa ta de a-ţi vedea lungul nasului.

7. Părintele indiferent

Nu vine niciodată la şcoală, nu răspunde la telefon şi are altă adresă de domiciliu decât cea pe care ţi-a dat-o la început de an şcolar. Nu ştii cum să dai de el, ca să-ţi semneze vreo hârtie sau ca să-i comunici diverse aspecte importante legate de evoluţia copilului. Eşti nevoit să-i trimiţi informări prin poştă, să aştepţi confirmări de primire sau, de cele mai multe ori, returnările lor (pe care le ataşezi, frumuşel, într-un dosar plin cu hârţoage).

8. Părintele implicat şi cumsecade

Trebuie să ştii că, din fericire, aceasta este tipologia cea mai generoasă. Cei mai mulţi părinţi înţeleg graniţele bunului-simţ, încearcă să fie de ajutor şi să se implice în activităţile şcolii, ştiu să-şi comunice dorinţele sau chiar nemulţumirile folosind un ton politicos şi nu simt nevoia să-ţi impună cu tot dinadinsul vreo părere formată navigând pe facebook.